La risc


Sistemu

La un moment dat, e posibil ca în carieră să ai de-a face cu comisia de disciplină, mai ales dacă te pui cu sistemu. Uneori sistemu funcționează pe enunțul: „intri la șef cu părerea ta, și ieși cu a șefului”, în traducere: pupincurism ieftin de tip kominternisto-securist.

Ce șanse ai avea, ca și comisia de disciplină, investită de către același șef, și slujit de subalterni obedienți, să funcționeze după alte reguli ale jocului? Dacă te pui cu sistemu, ai tras lozul cel mare.

M. O. Citația

Indiferent dacă ceea ți se impută, ar putea face sau nu obiectul unei cercetări disciplinare, există un început. Un șefuț, e deranjat de subalternul care refuză să gândească altfel, decât cu capul lui. Subalternul  e deja luat în vizor. Și-i tricotează niște hârtii subalternului, pe care le trimite comisiei de disciplină.

Comisia îi trimite citație. Mai precis, îl caută și-i dă copii, c-așa zice la lege, și se supără tare dacă i le ceri prin poștă. În a doua variantă, nici nu mai așteaptă dovada de primire (adică să fi ajuns la adrisant plicul) și trece direct la treabă, dând propunere de sancționare.

Practic, în ziua în care primești plicul, afli că ieri aveai termen la comisia de disciplină, și peste alte câteva zile, primești decizia de sancționare și referatul de cercetare, de unde rezultă că nu te-ai prezentat la termenul prevăzut.

M. O. Audierea

Asta se întâmplă dacă ai noroc, adică primești plicul și încă nu a avut loc audierea.

E posibil însă ca vreunul sau vreo doi dintre membrii comisiei nu poată veni (din terțe motive). E posibil să te duci la termen și să vezi o sală goală. După 10 minute de așteptări împreună cu avocatul și cu reprezentantul sindical, te duci la secretarul comisiei, care, printre înghițituri (era implicat într-o colivă), îți zice că „nu se mai ține comisia”.

D-l Slugaru ieșise din serviciu și merge acasă, iar d-l Frânaru are prea mult de lucru, și nu vine. Numele sunt  ipotetice, orice asemănare cu personaje din viața reală este întâmplătoare.

După lămuriri cerute conducerii, se găsesc supleanți. La sală, unul din ei e ghidat telefonic, pentru a ne onora cu prezența, on-line. Se discută, se dau note de probatorii, se pun întrebări. Secretarul, mai spre finalul audierii, își revine după nostalgia post-colivă și așterne câteva rânduri cu pixul pe un A4. „O să-l primiți azi” ne asigură secretarul, după ce a fost întrebat despre proces-verbal.

M. O. Procesul-verbal

În timpul audierii, se tehnoredactează de zor, iar după audiere, se aude cum iese din imprimantă procesul-verbal de audiere. Act care trebuie citit și semnat, pe loc. Asta cere procedura, și se întâmplă probabil la unele penitenciare din țară, pe la comisia de la ANP, la instanțele de judecată, la organele de cercetare penală ori la parchet.

Nu și la pușcăria-CAP. Nu există mijloace tehnice, nu de alta. În consecință, procesul-verbal este remis audiatului a doua zi sau a treia. În cel mai fericit caz în aceeași zi, dar, de cele mai multe ori e incomplet, are adăugări sau scoateri din context, sau conține un  așa-zis rezumat.

La CAP Poarta Albă, regulile procedurale și principiile de drept au decedat de mult, iar d-l secretar deja le-a mâncat coliva.

Dacă nu-l semnezi, pe considerent că nu corespunde cu ceea ce ai declarat, iar se supără Komisia și face proces-verbal, prin care se menționează că ai refuzat să semnezi (adică, ești cumva deja sancționat pentru că, în exercitarea dreptului la apărare, nu ești de acord să te autoincriminezi semnând o mizerie de așa-zis proces-verbal, trunchiat și care nu respectă nicio regulă).

Sistemu, deși bolnăvior, îți arată în felul ăsta că are mușchi.

M. O. pandemic

E pandemie, stare de urgență, cutare. Membrul de sindicat cere să fie alături de el, la comisie, un reprezentant al sindicatului. Dat fiind contextul epidemiologic, se solicită asigurarea unei legături la distanță, prin Skype, Zoom, sau orice altă modalitate.

solicitare sindicat

Nu putem asigura condițiile tehnice” a sunat răspunsul. Pentru angajați, am adăuga noi. Pentru deținuți, la ora audierii, erau on-line mai multe terminale.

Răspunsul comisiei de disciplină

Întrebare

Într-o societate normală, dacă ceri un drept sau dorești să sesizezi o neregulă, n-ar trebui să fii acuzat că arunci cu noroi, ori să ți se amintească că suntem colegi, și nu e frumos. Mimetismul comportamental doar pentru a da bine nu e acceptabil într-o societate care se vrea democratică.

 În cazul în care ar fi adoptat un comportament social de tipul mimetismului doar pentru a da bine, ar fi Primele simptome pentru care am întreba totuși, așa, la risc, asemenea celor de la Paraziții, dacă e sau nu normal.

Despre marafeturile unui moftangiu


Interesul de sub fesul tignafesului

Iepurele cu bască din banc, era titularul unor bătăi repetate, administrate de către lupul cel rău, mare bombardier prin pădurea tutelară. Ros de procese de conștiință, lupul îl întreba mereu pe iepuraș, ori de câte ori îl întâlnea prin pădure, dacă are bască, pantofi, ori vreo țigară. Nu de alta, dar chiar nu dorea să-l ardă pe iepuraș degeaba.

Cum de regulă nu prea era pregătit cu garderoba, iepurașul și-o fura mereu de la lup, dar avea conștiința-mpăcată. Nu și-o lua degeaba, exista pentru lup un motiv întemeiat întotdeauna, deși lui personal . . . îi cam scăpa.

Cam așa a pățit și dispecerul nostru, care nu a știut că nu e bine să deranjeze din somn, pe tura de noapte, pe protejatul șefului de tură. Mutat în postul de pază, trimis după aia în misiune de escortare, fără a avea vreun instructaj făcut ori experiență, omul nostru și-a făcut treaba.

 Însă, exact ca-n bancul cu iepurele, ba n-avea bască, ori ghete roșii, ori vreun cumnat ofițer la Poarta Albă, pentru a lucra ca dispecer, ori a face monitorizare.

Avertismente scrise. Două

După celebra tentativă de interviu de la magazia de armament, a urmat o a doua, în postul de pază. N-avem idee dacă gafa precedentă ar fi egală, cu cea de a doua, cert este că, după șase luni de lucru fără rezerve pe perimetru și după 12 ore de servici, la tura de noapte, cel mai propice loc și moment pentru susținerea interviului (parte a evaluării performanțelor profesionale pe anul 2020), nu poate fi decât altul decât postul de pază.

Cu ora chiar n-avem nimic de obiectat, la ora 6 de dimineață e destul de lumină, chiar dacă soarele răsare mai pe la 0729. Cu doi alți angajați peste tine în foișor, trebuie să citești cu atenție fișa de evaluare, și să te uiți, cu atenția ta distributivă de fost dispecer, ca să vezi dacă nu mai coboară vreunul pe cearșafuri de la spitalul din curtea penitenciarului, ori dacă deja a coborât, nu se face nevăzut în bălării.

Afli că ai fost rău intenționat și două avertismente scrise, ticluite cu mult marafet de șeful de tură. Care  atârnă greu, ca două ghiulele, la evaluarea ta profesională. Și o trage-n jos, cu calificativ cu tot. Mai afli și că n-ai bască, iar fesul tău, deși aproape identic cu al șefului, nu e ce trebuie pentru evaluarea pe 2020.

Surprinzător, dar toată lumea parcă uitase de ievaluările lui Rudotel-Gargamel, dovadă că Holocaustul comunist revine ca ciuma bubonică.

Jurnal de abuz

Câteodată cade bine să fii bucătar în stat, dar să lucrezi în financiar, chiar dacă virezi deconturi în conturile altcuiva. Important e să stai sub același acoperiș, la roșu, ca fesul omului cu tignafes. E suficient să fii și supraveghetor în stat, dar să lucrezi la dispecerat, dacă împarți ceva alianțe cu persoane importante, nu spunem cine.

Nu cade însă nicicum să fii la monitorizare în stat și să lucrezi la dispecerat (cu anexă la fișa postului). Asta pe motiv de lipsă bască, ori mezalianțe fetide de pușcărie. Poate părea un lucru minor, dar dacă stai să analizezi mai atent fenomenul cumetriilor și complicităților, ajungi să-ți dai seama într-un final că jonglatul cu atribuțiile de serviciu, în beneficiul unora (pile) și deserviciul altora (cei fără pile), nu poate fi decât rezultatul unui  act managerial lamentabil.

În loc de epilog

Mai jos, despre anatomia unui moftangiu:

Diverse . . . tot despre Poarta Albă


Dialog social

Ieri, 25.01.2021, conducerea penitenciarului a fost informată despre o serie de nereguli și abuzuri, fiind înaintată o listă de revendicări. De față au fost și membrii Bex ai sindicatului, care și-au susținut punctul de vedere, în speranța că vor fi rezolvate doleanțele. Nu ne putem pronunța deocamdată, întrucât dorim să vedem rezultatele.

Interviul de la ora 6

Tot la Poarta Albă. Ești în postul de pază, la tura de noapte. Pe la 6 dimineața, după mai bine de șase luni de serviciu, fără rezerve și alte abuzuri, ghici cine vine în foișor, lângă tine? E șeful de tură, care îți aduce în dar fișa de evaluare și obiectivele individuale, la pachet.

Cică „ia și tu și scrie ce nu-ți convine” îi spune subordonatului, și nu numai lui, pentru că așa a procedat cu toate posturile de pază.

Nederanjat de nimeni, nici șeful de tură și nici măcar de protejatul lui, proaspăt pensionabil, (care trimisese mesaje de amenințare dispecerului obraznic, care i-a pretins să dea prin stație situația operativă) nu cred că au habar de ceea ce presupune etapa interviului.

Probabil că e vreo nouă procedură, luată ca lumina de la Jerusalem, via ANP. Nu suntem siguri, dar cel puțin despre un interviu luat în timpul serviciului, în postul de pază, n-am mai auzit până acum. Se găsește până la urmă să se (auto)sesizeze cineva?

Șofer cu normă întreagă?

Avem puțini conducători auto, iar la concurs sunt scoase trei posturi. E totuși dificil, domnule director general, să conduci efectiv 9-12 ore fără întrerupere, indiferent câte abilități în domeniul conducerii unui autovehicul pe drumurile publice ai avea.

Exemplificări: Azi plec la orele 2000 de la Târgșor, conduc toată noaptea și la întoarcere trebuie să mai fac o cursă de Spitalul Județean Constanța.

A doua zi îmi cade iar cu drum la Timișoara, după ce în prealabil mai participasem la niște transferuri la Deva, București și Ploiești, recentele drumuri cauzate de defectarea centralei termice, acolo unde dormea bine-mersi omul șefului de tură, acela cu interviul în foișor.

Încă nu ne pică roțile, dar picăm fizic într-un final. Nu suntem roboți și nici vremea, nici șoselele patriei nu prea ne ajută. Vreți să ne aveți pe conștiință, d-le director general? Nu e vorba și de o posibilă problemă de management aici?

Împuternicire

La Poarta Albă a fost propusă recent o împuternicire – director adjunct SEAP. Ne-am opus acestei împuterniciri, fiind (în ceea ce credem noi, în afara cadrului legal. Ce să vezi? Sunt unele persoane care nu pot respira fără împuternicire  (a se vedea sectorul economic) deși sunt semne clare, constatate de către Curtea de Conturi, că unele din personajele de acolo n-ar face față nici măcar la o gogoșărie.

Update:

Nereguli în sectorul financiar-contabil

Pentru lămuri și opinia publică de ce, atunci când cerem un fluturaș de salariu, ni se spune că „nu trebuie să aruncăm cu noroi”, vă punem la dispoziție un raport public de audit intern (de văzut pg. 9-11 și 16-19), precum și raportul Curții de Conturi a României (de văzut pg. 21, 22, 24, 33-35).

Noului director îi dorim lectură plăcută, probabil că așa își va face o imagine despre acest sector. Cu toate că nu trebuie neapărat să fii absolvent de ASE, e imposibil să nu realizezi că sectorul cu pricina se află într-un mare . . . impas, să zicem, ca să folosim un eufemism.

Ca să fie și mai clar, Curtea de Conturi, pentru a finaliza raportul de audit, a cerut lămuriri actualului director economic (fost director adjunct economic atunci), contabilului șef, șefului serviciului logistic și casierului prin care trebuiau să înainteze note de relații (în ordinea numerelor de pe tricou) pe 5 puncte (și ceva subpuncte, pe alocuri), 5 puncte (și ceva subpuncte, pe alocuri), 3 puncte (și ceva subpuncte, pe alocuri), respectiv 1 punct.

Solicitarea Curții de Conturi, denumită în continuare Epistola întâia către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, are cam 38 de pagini. Noul director o poate cere spre lectură, garantăm că nu mușcă și nu latră. Trebuie doar să citești, cu virgulă cu tot, cum ne place nouă, pe corectitudine, nu pe golăneală ieftină și prosteală.

Vom încheia așadar, în același ton vesel, tot cu niște leguminoase:

Încurcatele căi ale răspunderii – despre DIP și altele


Nu e nici un secret, sectorul financiar-contabil de la Poarta Albă nu e nici pe departe unul care performează, la nici un capitol. Culmea e că, pentru o funcție de contabil șef, care ar necesita oarece abilități, se pare că n-ar fi totuși nevoie de aceste abilități, dacă ai susținere.

Petiție

Un subaltern a depus o petiție la ANP, și una pe plan local. Răspunsurile, dincolo de a fi aberante, dovedesc, pe lângă lipsa de respect față de angajați, și o tolerare constantă a încălcării legii. Petiția semnala și o serie de nereguli din sectorul financiar-contabil, în mare parte provocate de împuternicitul / numitul prin DZU contabil șef, de altfel un personaj obscur, incompetent și ranchiunos.

Din rapoartele întocmite de către Curtea de Conturi a României, și de către auditul public intern, a rezultat că în sectorul cu pricina, profesionalismul, și respectarea prevederilor legale sunt ținute la mare distanță, sub suspiciunea că ar fi radioactive și ar dăuna grav sănătății. Lucru valabil și pentru persoana învestită cu răspunderea de a fi contabil șef.

Situația de fapt

Pentru a ocupa funcția de contabil șef, trebuie să deții un Certificat de atestare a cunoștințelor dobândite în domeniul Sistemului European de Conturi (care nu se eliberează în Piața Chiliei), să ai minim 3 ani vechime în domeniu, și să aibă numire de la ANP.

Pentru DIP și pentru domnul care face pe contabilul șef la Poarta Albă, toate astea nu valorează nici cât terfeloaga pe care a fost dat răspunsul. Noi ne-am obișnuit deja. După ce am văzut cât de sinistru poate fi un tanchist, acum vedem și ce-i poate capul unui infanterist.

Actualul contabil șef nu are nici Certificat SEC, nici numire de la ANP, iar vechimea în sistem de 1.4 ani. Are în schimb o serie de abilități: aprobă concedii de odihnă și recuperări cui vrea el, și întreține un climat nesănătos la locul de muncă. Recent a semnat nișe acte contabile care nu au putut fi finalizate întrucât aveau o dată de . . . acum aproape cinci luni.

Curtea de Conturi a constatat, printre altele, diferențe privind evidențierea sumelor în conturile deținuților, la evidența stocurilor, menținerea nejustificată a unor sume în conturile creditorilor, cu depășirea termenului general de prescripție, abateri privind neconstituirea provizioanelor pentru litigii și abateri privind evidența bunurilor confiscate.

Toate astea însă nu au fost suficiente pentru d-l Popescu Marian, de la DIP, ca să realizeze ceea ce se petrece la Poarta Albă în sectorul financiar, și ce calități manageriale are actualul contabil șef.

De altfel, un fost contabil șef, detașat de la Spitalul Penitenciar Poarta Albă, a rezistat doar o săptămână, după care s-a îmbolnăvit pe toată perioada detașării. Și-a pus  palma-n göt și a plecat, probabil fiind afectat emoțional de ce a văzut la noul loc de muncă.

Cum s-a rezolvat petiția de la Poarta Albă?

Directorul economic și-a făcut apariția la un moment dat într-un birou, cerându-le celor de față să dea câte o notă de relații, răspunsul scontat fiind că domnul contabil șef este frumos și deștept, care nu creează un climat nefavorabil, tensionat la locul de muncă, ba, dimpotrivă, e echidistant cu toată lumea și nu favorizează sau defavorizează pe nimeni.

Răspunsul de la Poarta Albă spune că

 . . . respectivul personaj, fiind singurul ofițer economist, pur și simplu nu aveau pe cine numi prin DZU pe funcția aia de contabil șef, cu toate că vechime – ioc, certificat SEC – ioc, vechime – 1,4 ani.. Și-l vor ține în continuare, că de, e unicat.

Răspunsul DIP

 . . .dat în 6 paragrafe înghesuite pe un A4,  spune că domnul așa-zis contabil șef de la Poarta Albă, a făcut nițel mentoring, că a aprobat concedii și recuperări și că nu el întreține un climat tensionat. Cum v-ați dat seama, d-le Marian Popescu? Din birou?  

Noi zicem că . . .

. . . DIP nu și-a luat rolul în serios, complicitatea cu abuzurile din sectorul financiar-contabil de la Poarta Albă fiind de natura evidenței.

Concluziile noastre

Cum a ajuns DIP la o așa concluzie? Nu a cerut o situație a concediilor restante, nu a verificat cine din ANP a semnat numirea contabilului șef, nu a verificat petițiile trimise de către angajații din financiar la ANP (la unele nici nu a dat răspuns).

Vom înainta noi toate astea către Corpul de control al ministrului justiției, d-le Marian Popescu.

Buleli mai vechi sau mai noi financiar-contabile

Neplata la timp a deconturilor

Neplata salariilor

Plata decontului de transport în  . . . contul altuia

Plata compensației pentru chirie cu întârziere, sau, mai rău, în contul altui angajat