Tot la Poarta Albă, se mai întâmplă câte ceva. De exemplu, programul de lucru pare să fie atipic și nu se găsesc soluții pentru ca programul de lucru la ture să fie respectat. Vom expune două situații, și încercând să înțelegem fenomenul.
În noaptea de 2/3 februarie, cam pe la 0330, a fost alarmată unitatea. Nu avem idee care ar fi fost exercițiul sau speța dată, cert este că a fost o percheziție (premergătoare unui transfer). Cu toate că era prezent unul din schimburi, cu care s-ar fi putut face această activitate, s-a preferat ca să nu fie utilizat, schimbul care fusese în tura de 2/3 ieșind din serviciu în jurul orei 1045.
11/12 februarie. Nu mai este folosită alarmarea unității pentru transferarea deținuților, dar schimbul iese din serviciu tot târziu, pe la 1120. Unul din schimburi plus grupa de intervenție au fost prezente pentru a descuraja o eventuală manifestare agresivă a vreunora din cei 27 de deținuți care urmau să ia calea spre Drobeta-Turnu Severin.
Nu e vorba numai de schimburile care au ajuns acasă după circa 16 ore de serviciu (fără a putea lua legătura cu membrii de familie), ci și de conducătorii auto puși în postura de a duce schimbul la domiciliu, în stare de oboseală.
Nu suntem în postura de a da noi soluții, pentru că nu suntem manageri și nici nu suntem recompensați cu 50% pentru misiuni speciale/lucrări de excepție. Acuzăm doar lipsa de umanism și de profesionalism. Pentru că programul deținuților nu a putut fi tulburat în vreun fel, ca nu care-cumva să li se încalce vreun drept.
Veți imortaliza turele de 16 ore în vreun bilanț? Sau sunt mai importante scălămbăielile cu pretenție de artă – Festival Multiart….
Cu salariații însă nu se pune problema în acești termeni, drepturile lor par a fi facultative, dintr-un spirit managerial orfelin, ca în videoclipul de mai jos.
Ca și cum nu era de ajuns, furtuna Sabina a mai dărâmat și ceva stâlpi de iluminat, cu fire cu tot, unul din ei blocând poarta de acces. Ce era de făcut în situația asta: de mutat deținuții de la o secție la alta.
Există și cazuri mai fericite. Avem povestea unui personaj, născut în Brooklin și crescut prin orfelinat. Motherless Brooklin descrie bine fenomenul, adică povestea unui om care avea un defect la mansardă, dar totuși, era bun profesional.
Salutăm, la final, acțiunea de protest a colegilor noștri de la Penitenciarul Deva.
UPDATE: Întrucât au existat informații, aseară a mai fost o percheziție, descoperindu-se două . . . oale.
ApreciazăApreciază