Medicina avansează rapid, experimental chiar se încearcă un transplant de cap, un medic chiar a căutat voluntari pentru asta. Cică procedura (Head Anastomosis Venture with Cord Fusion) este complicată. Inițial procedura a cam dat greș la câini și la maimuțe.

    Pacientului voluntar i-a dat Cel de sus un cap sănătos, dar într-un corp bolnav. Drept pentru care Cel de sus nu a primit 50% în Împărăția cerurilor trimestrul ăla. Însă bietul om vrea să trăiască normal și să scape de trupul care-l țintuie locului.

    Ce ne facem atunci când avem de-a face cu un cap găunos, într-un corp ce pare  funcțional? E o dilemă medicală sau filosofică?

    La ședința Consiliului de conducere de la pușcăria VIP a fost pusă în discuție acordarea sporului de 50% pentru lucrări de excepție și misiuni speciale. Cu toate că ANP a trimis o adresă în care se specifica clar, pentru oamenii care au corecta reprezentare a sensului unui text în limba română, că „toate propunerile vor fi analizate … întrucât au fost constatate deficiențe … ”

    Conducerea penitenciarului însă a formulat un enunț-edict, prin care participanții la ședință au fost informați că anumite persoane vor beneficia de 50%, fără măcar a nominaliza cine, fără a prezenta motivația. Și atât. Atunci când reprezentantul sindical a întrebat care este motivarea pentru care se acordă acești bani, directorul i-a zis că „nu e treaba ta”, învocând adresa cu pricina.

    Ca să nu mai vorbim că nici măcar ordinea de zi nu a fost transmisă, nimeni neavând cunoștință (teoretic vorbind) despre ce urma să se discute la ședința cu pricina.

    În această situație, facem un apel umanitar către ANP (să ia legătura cu medicul cu pricina), pentru a efectua un transplant de cap, întrucât logica e cotonogită sistematic de către directorul unității.