Conform unui comunicat de presă al ANP, ca urmare a aplicării măsurii recursului compensatoriu, au fost puși în libertate 529 de deținuți. Cauza? Condițiile de detenție improprii, conform criteriilor promovate prin noile acte legislative.

    De remarcat ar fi că tot penitenciarele cu un oarecare statut de bau-bau sunt primele și la eliberările condiționate ca efect al recursului compensatoriu, clasamentul fiind Giurgiu, Poarta Albă și Jilava, ultimele două aflându-se și în topul „lucrărilor științifice”, precum și în ceea ce privește abuzurile împotriva angajaților.

    Ca o coincidență, la penitenciarele fruntașe la eliberările recente avem un numitor comun: un director prea ocupat cu alte probleme decât cele menite a reduce consecințele care au dus la clasificarea anumitor spații de deținere ca improprii.

    În perioada directoratului dumisale de la Giurgiu, pe lângă angajarea preferențială a unei apropiate a dumisale, domnul în chestiune s-a mai făcut remarcat și la folosirea deținuților la muncă pro bono, la exterior. Beneficiarii de la plase sudate nu au plătit conform contractului, deținuții au fost scoși în continuare la muncă, iar atunci când au solicitat plata în instanță, mușterii au intrat în insolvență.

    Normal ar fi fost să nu se mai scoată la muncă deținuții după expirarea avansului dat de firma contractoare, însă deținuții au mai mers la muncă încă un an. Fostul director economic, Zmeu, promovat în ANP o fi având cunoștință de aceste nereguli? Dar domnul director? Dar actualul director al ANP?

    P.S.: La 19 octombrie s-au liberat de la Poarta Albă 55 de deținuții, iar schimbul nu a plecat până ce nu a fost pus în libertate ultimul deținut, întârziindu-se cu aproximativ 45 de minute plecarea schimbului din tura de zi.